Fragment.

" Nu ești mort, nici viu. Te simți ca un foc care abia pâlpâie, gata să se stingă.  Stai cu ochii deschiși, te uiți într-un punct fix, dar nu vezi nimic. Și nici nu te gândești la nimic decât la propria ta oboseală de a trăi și de a muri. Răstignit undeva între viață și moarte, nu exiști pentru nici una dintre ele. Parcă plutești în derivă și aștepți să fii aruncat pe un mal, ori al vieții, ori al morții, ți-e egal. " 

din jurnalul anonim al unei anonime.

c'est magnifique !

sper că ești mulțumit cu reușitele tale. psihicul meu s-a dus pe apa mizeră a bahluiului, iar fericirea e de mult în sarcofag.

așa că, în semn de regret că m-ai cunoscut, aprinde te rog o lumânare, poate două din alea parfumate, și dă unui copilaș de pe stradă un covrig de la petru. umplut cu mere. erau my fav..

apoi du-te la un concert, bea de numai poți, și în timp ce ți-o pui în baie, adu-ți aminte ce ai făcut. am să-ți parfumez fularul ca să-ți reamintești mai ușor. sunt sigură că a ta nouă-veche iubită o să fie geloasă. nu o să creadă că m-ai eliminat, și o să te lase acolo în baie cu pula goală, că de. doar tu ești cel mai tare, nu ?

no bun. mersi mult că mi-ai arătat ce se-ntâmplă cu sufletele ălea faine, care iubesc precum respiră.

c'est fini.